- bazílicã
- s. f., g.-d. art. bazílicii; pl. bazílici
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
bazílicã
Look at other dictionaries:
bazilică — BAZÍLICĂ, bazilici, s.f. 1. Biserică romano catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărţită în interior în trei părţi prin şiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu… … Dicționar Român
Список соборов Румынии — Содержание 1 Православие 1.1 Румынская Православная Церковь 1.2 … Википедия
Vena — (lat.), 1) (Anat.), Vene, s. Venen. V. abdominalis, s.u. Bauch D). V. axillaris, Achselvene. V. azyga (V. azygos), Unpaarige Vene. V. bazilĭca, s.u. Armvenen c). V. brachialis, s, Armvenen a). V. cava, Hohlader. V. centralis retīnae, s.u. Auge 1) … Pierer's Universal-Lexikon
БАЗИЛИКА — вытянутое в плане прямоугольное здание, разделённое внутри продольными рядами колонн на несколько частей нефов, причём средний неф выше и шире боковых (Болгарский язык; Български) базилика (Чешский язык; Čeština) bazilika (Немецкий язык; Deutsch) … Строительный словарь
atrium — ÁTRIUM s.n. 1. Curte interioară a caselor romane, de obicei înconjurată de un portic acoperit. 2. (Rar) Spaţiu deschis, înconjurat adesea de coloane, la intrarea unei bazilici. [pr.: tri um]. – Din lat. atrium. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
bazilical — BAZILICÁL, Ă adj. De bazilică. [< fr. basilical]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN *bazilicál adj. m., pl. bazilicáli; f. bazilicálă, pl. bazilicále Trimis de Laura ana, 10.07.2007. Su … Dicționar Român
latin — LATÍN, Ă, latini, e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care făcea parte din populaţia de bază a vechiului ţinut Latium din Italia sau era originară de acolo. 2. adj. Care aparţine latinilor (1) sau Latiumului, privitor la latini sau la… … Dicționar Român
sofianic — SOFIÁNIC, Ă adj. (despre o creaţie spirituală) care dă expresie sentimentului că transcendentul coboară, revelându se în orice întruchipare a cosmosului. (cf. Sf. Sofia, bazilică din Constantinopol) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
tribunal — TRIBUNÁL, tribunale, s.n. 1. Instanţă judecătorească (cu atribuţii determinate). ♦ (În vechea organizare judecătorească) Instanţă intermediară între judecătorie şi curtea de apel, care îşi întindea jurisdicţia asupra unui judeţ. 2. Local în care… … Dicționar Român
